Țările NATO care se inspiră din Ucraina pentru achiziții de arme

0
Publicat:

Țările baltice, țări membre NATO care au graniță cu Rusia, își consolidează apărarea în fața unei posibile agresiuni rusești și în acest scop se orientează spre arme americane care și-au dovedit succesul pe câmpul de luptă din Ucraina, relatează Business Insider.

Rachetele HIMARS s-au numărat printre armele redutabile ale ucrainenilor FOTO Profimedia
Rachetele HIMARS s-au numărat printre armele redutabile ale ucrainenilor FOTO Profimedia

Ministrul apărării din Estonia a declarat pentru BI că modul în care Rusia luptă arată necesitatea unor capacități de atac în adâncime precum sistemul de rachete de artilerie de înaltă mobilitate HIMARS, fabricat de gigantul american în domeniul apărării Lockheed Martin.

Lansatorul multiplu de rachete a schimbat jocul pentru Ucraina, contribuind la succes militar răsunătoare, dar între timp, odată cu predominanța dronelor, eficacitatea sa a scăzut.

Totuși, țările baltice, care se tem de un atac la Rusiei după războiul din Ucraina, despre faptul că HIMARS este o capabilitate cheie pentru a respinge o posibilă agresiune rusească.

Estonia a primit șase HIMARS în aprilie, Letonia a încheiat un acord cu SUA pentru a primi șase astfel de lansatoare, care sunt așteptate să fie livrate până în 2027, iar Lituania a sistemelor onat opt, primele livrări așteaptă în acest an.

Hanno Pevkur, ministrul apărării din Estonia, a explicat pentru Business Insider că țara să spună că rachetele HIMARS, testate în luptă, transmit un „mesaj de descurajare” Rusiei.

„Avem deja capacitatea de atac pe termen lung și capacitatea de atac la mare distanță în Estonia”, a spus el.

O capacitate de atac în spatele liniilor inamice

Dincolo de lecțiile despre importanța menținerii unor apărări aeriene robuste, a unor stocuri mari de muniție și a unor capacități puternice de război electronic, războiul din Ucraina a demonstrat că este esențială capacitatea de a ataca adânc în spatele liniilor inamice sau în teritorii ostile, a spus Pevkur. Rachetele HIMARS oferă această capacitate.

Rachetele Himars, cu o rază de acțiune de aproximativ 70 de kilometri, au permis Ucrainei să lovească depozitele de muniție rusești, centre de comandă și control, adunări de trupe și multe alte ținte tactice care până atunci se aflau în afara razei de acțiune a artileriei ucrainene și care au devenit deodată vulnerabile.

Ucraina a primit ulterior sisteme de rachete tactice ale armatei cu o rază de acțiune mai mare, însă folosirea  acestora a fost inițial restricționată, pentru a fi limitate la teritoriul Ucrainei, o restricție care a împiedicat o campanie eficientă în adâncime.

Aceasta s-a bazat în mare măsură pe drone artizanale și rachete antinavă modificate pentru atacuri terestre.

Așadar, rachetele HIMARS și-au avut rolul lor important în Ucraina, dar nu se poate nega că ar fi avut un potențial mult mai mare. Într-un potențial război cu Rusia, aliații NATO ar avea posibilitatea să folosească din start la capacitate maximă.

Utilizarea lor eficientă în luptă a deschis calea Ucrainei către un ajutor militar mai substanțial, între care vehicule blindate de luptă, tancuri și în cele din urmă avioane de vânătoare F-16 și Mirage.

Chiar dacă rachetele HIMARS și-au pierdut din eficiență în Ucraina, pe măsură ce capacitățile de război electronic ale Rusiei s-au îmbunătățit, experții spun că această armă este o componentă importantă a capacităților ucrainene.

Țările NATO iau în serios amenințarea din partea Rusiei

Țările baltice se numără printre cele mai vocale țări din Europa care avertizează asupra unui pericol dinspre Rusia, ceea ce nu este surprinzător, având în vedere proximitatea față de Rusia, dar nu sunt singurele. Avertismente similare au lansat și națiuni care nu sunt în vizorul direct al Rusiei precum Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Danemarca.

Fostul director al CIA, David Petraeus, a avertizat la începutul acestui an că Lituania este cea mai probabilă țintă NATO a unei potențiale invazii.

Aliații au investit resurse precum trupe și armament în aceste țări din prima linie, șeful NATO enumerându-le pe acestea și pe Polonia vecină printre cele care furnizează „o primă linie de apărare”. Un avans rusesc ar fi, în mod ideal, oprit acolo, însă, cel mai probabil, aceste țări ar putea doar să-l încetinească.

În acest sens, Pevkur subliniază că este important ca întregul NATO să ajute regiunea: „Flancul estic este ușa din față a NATO, așa că trebuie să-l ținem închis”.

Aliații, inclusiv SUA, au trupe în statele baltice, iar avioanele F-35 ale aliaților sunt adesea dislocate acolo în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană în zona baltică.

Pe de altă parte, țările baltice nu se bazează doar pe protecția aliaților și au luat propriile măsuri, precum o creștere a cheltuielilor pentru apărare - printre cele mai mari din NATO ca proporție din PIB.

Însă investițiile lor nu se limitează doar la HIMARS, cumpărând de asemenea rachete, obuziere, sisteme de apărare aeriană, muniție și alte arme.

Achiziții inspirate de Ucraina

Multe dintre alegerile lor în materie de arme au fost influențate de modul în care Rusia luptă și de ceea ce funcționează pentru Ucraina. Vaidotas Urbelis, directorul de politici al Ministerului Apărării din Lituania, a declarat anul trecut pentru BI că armata sa cumpăra tancuri pentru prima dată în istorie, întrucât acest război le-a demonstrat importanța. Tancurile s-au confruntat cu provocări serioase, dar rolul lor nu s-a încheiat.

Într-un context în care câmpul de luptă se schimbă rapid și alianțele suferă schimbări, țările se orientează pentru a lua cele mai bune decizii și a elimina riscurile.

În luna mai, când a fost întrebat dacă este înțelept să se bazeze pe armament american, precum HIMARS, având în vedere poziția SUA la acea vreme, Pevkur a răspuns că Estonia ia în considerare achiziționarea mai multor sisteme HIMARS, dar și a unor alternative la acest sistem, în cazul unor problemele legate de aprovizionarea cu muniție.

„Dacă alegem HIMARS, trebuie să fim siguri că sistemul poate fi pe deplin operațional și că muniția necesară va fi disponibilă”, a spus el.

Statele baltice construiesc, de asemenea, apărări de frontieră uriașe, iar companiile de apărare își fac planuri raportat la posibile amenințări din partea Rusiei.

Europa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite